Redresarea economică a UE: România primește 31 de miliarde de euro. Ce s-ar putea construi cu acești bani

Distribuie acest articol:

19,6 miliarde de euro, sub formă de fonduri nerambursabile, și posibilitatea de a împrumuta încă 11,4 miliarde de euro. În total, 31,2 de miliarde de euro. Acesta este pachetul financiar rezervat României în planul de relansare economică prezentat de Comisia Europeană. Țara noastră are a cincea cea mai mare alocare de fonduri. În total, pachetul financiar european este de 750 de miliarde de euro. 500 de miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar alte 250 de miliarde de euro reprezintă împrumuturi pe care guvernele le vor rambursa între 2028 și 2058.

Ursula von der Leyen, șefa Comsiei Europene: „Comisia propune astăzi un nou plan de revenire numit „UE – Generația următoare”, în valoare de 750 de miliarde de euro. Va domina bugetul UE refăcut pe termen lung de 1,1 trilioane. Planul „Viitoarea generație UE” împreună cu cadrul financiar multianual se ridică la 1,85 trilioane euro în propunerea de astăzi. Asta pe lângă cele trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, deja aprobate de Parlament și Consiliu. Asta duce efortul de revenire la un total de 2,4 trilioane euro.”

Cea mai mare alocare o are, așa cum era de așteptat, Italia, țara cea mai puternic lovită. Total se aproape de 173 de miliarde de euro. Din acestea, 82 miliarde de euro vor fi sume nerambursabile. Spania are alocări de 140 de miliarde de euro, din care subvenții de 77 de miliarde de euro. Franța, deși a suferit puternic, primește doar 39 de miliarde. Însă Parisul se bazează pe resursele interne.

Foarte sus se află Grecia, cu sprijin de 32 de miliarde. Atena nu a avut o criză sanitară de proporții, însă șocul economic va fi mare pentru că e o țară dependentă de încasările din turism, cele care vor reveni greu. Iar în cazul Greciei a contat enorm gradul mare de îndatorare al țării. Cum de altfel a fost un criteriu și în cazul Italiei.

Germania, care a fost un promotor al planului, are alocări de doar 28 de miliarde de euro. Însă guvernul de la Berlin are pachete naționale de sprijin suficiente.

Surprinde sprijinul relativ redus oferit Ungariei, doar 15 miliarde de euro. Se poate vedea o penalizare a derapajelor autocratice de la Budapesta. În schimb, în cazul Poloniei nu este aceeași măsură – Varșovia va avea acces la finanțare de 64 de miliarde de euro. Dincolo de curentul politic acolo s-ar putea să fi contat mult interesele economice ale Germaniei.

Blocul comunitar va oferi garanții din bugetul propriu pentru a încuraja investițiile private în sectoare esențiale precum infrastructura sau sănătatea.

Finanțarea se va face din piețele financiare iar Uniunea va fi cea care se va îndatora. Dar mai departe de atât nu s-a mers încă. Sub ce formă va fi această datorie, cum se va plăti, când, nu se știe pentru că abia urmează să se negocieze la nivel de lideri politici în consiliul european.

Planul Comisiei Europene se bazează pe propunerile făcute de Franța și Germania, ceea ce îi crește șansele de a fi aprobat. Așadar, România ar putea primi în total 31,2 miliarde de euro. Sunt banii cu care ar putea fi construiți 6.240 de kilometri de autostradă, sau 78 de spitale cu câte 1.000 de paturi sau 4.800 de școli, fiecare cu sală de sport.