Neînțelegeri în UE pe tema banilor. Italia respinge propunerea Austriei și a altor trei țări europene: „Inadecvată!”

Distribuie acest articol:

Contrapropunerea anunţată sâmbătă de Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda în legătură cu fondul european de redresare propus de Franţa şi Germania este „defensivă şi inadecvată”, a declarat ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus luni un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin împrumuturi pe care Comisia Europeană să le atragă de pe pieţele financiare „în numele UE”. Din acest fond ar urma să fie oferite granturi pentru regiunile şi sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus, aşadar Italia şi Spania urmând să fie printre principalele beneficiare.

Această propunere franco-germană a fost văzută ca un compromis între „coronabondurile” cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franţa, şi respingerea acestora de către Germania, Austria, Olanda şi statele scandinave, acestea din urmă reproşând statelor UE din Sud lipsa rigorii bugetare.

Austria, Olanda, Suedia și Danemarca versus planul Merkel-Macron

„Fireşte că este legitim ca două ţari, care în plus sunt şi cele mai mari (Franţa şi Germania – n.red), să propună ceva (…) Dar decizia trebuie luată de toate statele membre ale Uniunii Europene”, a reacţionat a doua zi cancelarul austriac Sebastian Kurz, anunţând că ţara sa împreună cu Suedia, Danemarca şi Olanda au decis să formuleze împreună o contrapropunere.

Această contrapropunere a fost prezentată sâmbătă, iar principala diferenţă faţă de planul franco-german este că ea prevede acordarea mai degrabă a unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile. „Obiectivul nostru este acordarea unei finanţări temporare, dedicate, prin bugetul UE, şi oferirea de împrumuturi în condiţii favorabile celor care au fost cel mai sever afectaţi de criză”, potrivit textului acestei propuneri, consultat de agenţia DPA.

De asemenea, se arată în acelaşi document, ajutorul de urgenţă trebuie să fie acordat o singură dată şi limitat la o durată de doi ani, iar noul fond nu trebuie să conducă la o mutualizare a datoriilor şi nici la „creşteri semnificative” ale bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aflat încă în negociere.

Cele patru state adepte ale unei conduite mai austere nu specifică în contrapropunerea lor o sumă maximă pentru fondul european propus de Franţa şi Germania, susţinând însă că o destinaţie prioritară a acestor bani trebuie să fie susţinerea sectorului sanitar. Mai mult, cele patru state cer ca accesarea asistenţei financiare să fie condiţionată de un „angajament puternic” al statelor beneficiare pentru reforme şi acestea să accepte o supraveghere sporită împotriva fraudelor cu aceste fonduri.

De ce se teme Italia

Dar Italia este refractară oricărei condiţionări asociate ajutorului financiar, temându-se în special de impunerea unor măsuri de austeritate. Recesiunea severă cu care se confruntă Uniunea Europeană „necesită propuneri ambiţioase şi inovative”, întrucât „piaţa internă şi beneficiile ei pentru toţi europenii sunt în pericol”, a reacţionat pe Twitter ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola.

Contrapropunerea celor 4 state este „defensivă şi inadecvată. Este nevoie de mai mult curaj, pe 27 mai, din partea Comisiei” Europene, adaugă ministrul, referindu-se la propunerea privind acest fond european de redresare pe care o va prezenta la acea dată executivul comunitar.

Discuţiile ulterioare prezentării propunerii Comisiei se anunţă însă dificile, dată fiind opoziţia dintre ţările din Sud, afectate puternic de epidemie, şi cele din Nord. „Categoric spunem DA ajutorului de urgenţă după coronavirus, dar respingem o uniune a datoriilor creată pe uşa din spate”, a obiectat cancelarul austriac Sebastian Kurz.

Comisia Europeană a avertizat la începutul acestei luni cu privire la o posibilă recesiune de „proporţii istorice” în UE din cauza pandemiei COVID-19, estimând o scădere a PIB-ului comunitar de 7,7% pentru anul în curs, faţă de 4,5% cât a fost această scădere în urma crizei financiare din 2009.